Andrei Oisteanu, Imaginea evreului in cultura romana
Cu totii ne lovim de prejudecati si suferim ca stereotipiile legate de etnie ne sunt aplicate noua sau celor apropiati. Confruntati cu manifestari antisemite, avem sentimentul ca avem de a face cu ceva irational, de neinteles, chiar fatidic si indestructibil. "E mai greu sa distrugi o prejudecata decat un atom.", spunea Einstein.
Cartea lui Andrei Oisteanu reuseste, intr-un tur de forta, deconstructia stereotipiilor, analiza mecanismului prejudecatilor, traseaza « portretul-robot » al evreului imaginar si il pune fata in fata cu portretul evreului real, care se bazeaza, si el, in mod inevitabil, pe generalizari si aproximatii. Oisteanu citeaza pe marele scriitor si filozof Miguel Unamuno pentru a ilustra dificultatea imensa a proiectului. Reproduc citatul pentru ca mi se pare amuzant si revelator: « Miguel Unamuno spunea ca, atunci cand Pedro se intalneste cu Juan, nu stau de vorba doar "Pedro cel real" cu "Juan cel real", ci si "imaginea lui Pedro despre el insusi " cu "imaginea lui Juan despre el insusi", precum si "imaginea lui Pedro despre Juan" cu imaginea lui "Juan despre Pedro". »
Prejudecatile pot fi negative (sunt multe) sau pozitive (evreul este inteligent si instruit, evreica este frumoasa si eleganta, evreii sunt buni familisti, solidari intre ei etc), dar ele denota intotdeauna problema receptarii alteritatii, a Celuilalt. Nu numai evreii, arata autorul, ci si alti « straini », maghiari, tigani, turci, au fost "inzestrati" cu caracteristici asemanatoare. Dar evreul este homo alienus prin excelenta, Celalalt, necunoscut , deci de neinteles, pana in punctul unde devine ne-om, cum zice o vorba populara din Maramures :
- Pe cine ai intalnit in drum, Ioane ?
- Un om si un jid.
Cu totii ne lovim de prejudecati si suferim ca stereotipiile legate de etnie ne sunt aplicate noua sau celor apropiati. Confruntati cu manifestari antisemite, avem sentimentul ca avem de a face cu ceva irational, de neinteles, chiar fatidic si indestructibil. "E mai greu sa distrugi o prejudecata decat un atom.", spunea Einstein.
Cartea lui Andrei Oisteanu reuseste, intr-un tur de forta, deconstructia stereotipiilor, analiza mecanismului prejudecatilor, traseaza « portretul-robot » al evreului imaginar si il pune fata in fata cu portretul evreului real, care se bazeaza, si el, in mod inevitabil, pe generalizari si aproximatii. Oisteanu citeaza pe marele scriitor si filozof Miguel Unamuno pentru a ilustra dificultatea imensa a proiectului. Reproduc citatul pentru ca mi se pare amuzant si revelator: « Miguel Unamuno spunea ca, atunci cand Pedro se intalneste cu Juan, nu stau de vorba doar "Pedro cel real" cu "Juan cel real", ci si "imaginea lui Pedro despre el insusi " cu "imaginea lui Juan despre el insusi", precum si "imaginea lui Pedro despre Juan" cu imaginea lui "Juan despre Pedro". »
Prejudecatile pot fi negative (sunt multe) sau pozitive (evreul este inteligent si instruit, evreica este frumoasa si eleganta, evreii sunt buni familisti, solidari intre ei etc), dar ele denota intotdeauna problema receptarii alteritatii, a Celuilalt. Nu numai evreii, arata autorul, ci si alti « straini », maghiari, tigani, turci, au fost "inzestrati" cu caracteristici asemanatoare. Dar evreul este homo alienus prin excelenta, Celalalt, necunoscut , deci de neinteles, pana in punctul unde devine ne-om, cum zice o vorba populara din Maramures :
- Pe cine ai intalnit in drum, Ioane ?
- Un om si un jid.
Atribute antisemite legate de aspectul fizic, de profesii (camatar, carciumar, negustor), de trasaturi morale si intelectuale (inteligent, dar viclean; las; bun sau rau), de ipostaza mitica si magica (evreul vrajitor, demonic, jidovul ratacitor) sunt analizate si ilustrate prin numeroase exemple. Deicidul, infanticidul si altele sunt pana astazi imputate evreilor, imaginatia populara necunoscand limite.
Si mitul ospitalitatii si tolerantei romanesti e raspandit, iar in sondajele de opinie din anii ’90, romanii se considera pe ei insisi ca ospitalieri, un autostereotip pozitiv, dar si toleranti, un autosterotip considerat ca fiind negativ. Evreii si-au dorit mereu sa fie considerati cu « in-diferenta », ca oameni a caror apartenenta etnica nu este un criteriu de apreciere a calitatii lor de oamenii.
Dupa parerea autorului, populatia din spatiul romanesc a dat dovada de un grad mai inalt de toleranta decat populatiile din Europa de Est, dupa mottoul : fiecare om sa fie lasat "in legea lui". Acest fapt este demonstrat, printre altele, si de numarul cel mai mare de casatorii mixte intre evrei si non-evrei din Europa.
Materialul cuprins in acest volum este enorm : elemente din folclor, legende, proverbe, anecdote, trimiteri la literatura, presa, elemente iconografice, de la caricaturi la carti postale si opere de arta, mituri, credinte religioase si mistice. Lectura cartii este, in pofida densitatii materialului, accesibila si pentru un cititor neavizat, ca eu insami, multumita structurii clare, dar si stilului vioi, prozei pline de elan. Andrei Oisteanu ne conduce cu inteligenta si fermitate, ne transmite placerea lui de a descoperi moduri de functionare a gandirii, de a gasi asociatii inedite, de a intelege ceea ce ni se pare de neinteles. Este o lucrare savanta, utila si in acelasi timp o carte pasionanta.
Getta Neumann
Si mitul ospitalitatii si tolerantei romanesti e raspandit, iar in sondajele de opinie din anii ’90, romanii se considera pe ei insisi ca ospitalieri, un autostereotip pozitiv, dar si toleranti, un autosterotip considerat ca fiind negativ. Evreii si-au dorit mereu sa fie considerati cu « in-diferenta », ca oameni a caror apartenenta etnica nu este un criteriu de apreciere a calitatii lor de oamenii.
Dupa parerea autorului, populatia din spatiul romanesc a dat dovada de un grad mai inalt de toleranta decat populatiile din Europa de Est, dupa mottoul : fiecare om sa fie lasat "in legea lui". Acest fapt este demonstrat, printre altele, si de numarul cel mai mare de casatorii mixte intre evrei si non-evrei din Europa.
Materialul cuprins in acest volum este enorm : elemente din folclor, legende, proverbe, anecdote, trimiteri la literatura, presa, elemente iconografice, de la caricaturi la carti postale si opere de arta, mituri, credinte religioase si mistice. Lectura cartii este, in pofida densitatii materialului, accesibila si pentru un cititor neavizat, ca eu insami, multumita structurii clare, dar si stilului vioi, prozei pline de elan. Andrei Oisteanu ne conduce cu inteligenta si fermitate, ne transmite placerea lui de a descoperi moduri de functionare a gandirii, de a gasi asociatii inedite, de a intelege ceea ce ni se pare de neinteles. Este o lucrare savanta, utila si in acelasi timp o carte pasionanta.
Getta Neumann
About the Author/ Despre autor
Andrei Oisteanu is a researcher at the Institute for the History of Religions in Bucharest, and associate professor at the Center for Jewish Studies at the University of Bucharest. He is the author of several books, including The Image of the Jew in Romanian Culture, Order and Chaos: Myth and Magic in Romanian Traditional Culture, and Religion, Politics, and Myth: Texts about Mircea Eliade and Ioan Petru Culianu.
Andrei Oisteanu is a researcher at the Institute for the History of Religions in Bucharest, and associate professor at the Center for Jewish Studies at the University of Bucharest. He is the author of several books, including The Image of the Jew in Romanian Culture, Order and Chaos: Myth and Magic in Romanian Traditional Culture, and Religion, Politics, and Myth: Texts about Mircea Eliade and Ioan Petru Culianu.
Andrei Oisteanu (n. 1948) este cercetator in domeniul etnologiei, antropologiei culturale, imagologiei si istoriei religiilor, membru al Comisiei de Folclor si Etnologie a Academiei Romane si al International Union of Ethnological and Antropological Sciences (Londra). In lucrarile sale, abordeaza teme inedite, combinand eruditia cu intuitia si rigoarea academica cu savoarea eseistica. Studiul practicilor rituale si magice, precum si cel al mentalitatilor mitico-religioase ii datoreaza in mare masura reabilitarea unui punct de vedere stiintific, grav afectat de invazia diletantismului.
In limba germana:
Autorul ne informeaza ca volumul a aparut in traducere germana.
Autorul ne informeaza ca volumul a aparut in traducere germana.