back to HOME page
“Turning the World Upside Down, Jerusalem”
                sau “Rasturnand lumea cu susul in jos, Ierusalim”

                                                                                     Getta Neumann

De cum treci prin poarta de intrare in Muzeul Israel din Ierusalim, il vezi : un turn urias in forma de clepsidra, din otel argintiu stralucitor, in varful dealului in care este incrustata cladirea muzeului. Aleea care conduce sus este situata pe axa dintre Knesset si intrarea propriu-zisa in muzeu, simbolizand legatura intre puterea politica si baza ei culturala si biblica (Manuscrisele de la Marea Moarta se afla in Templul Cartii din parcul muzeului). Sculptura lui Anish Kapoor, in toata maretia si frumusetea ei, se inalta in punctul cel mai inalt, punct de reper si tinta.

Anish Kapoor este un sculptor britanic nascut in India, tatal indian, mama evreica din Bagdad. In tinerete a petrecut cativa ani in Israel. A devenit celebru pe scena artistica internationala cand a expus in pavilionul britanic la Bienala din Venetia in 1990. In prezent este unul din sculptorii cei mai prestigiosi din lume.

Sculpturile lui Kapoor au deseori forme simple, cu curburi. Primele opere erau acoperite de o pulbere pigmentata in culori vii, amintind de culorile mirodeniilor din sukurile din Orient. Mai tarziu a lucrat in piatra solida cu deschideri si cavitati sau in ceara rosie, iar in lucrarile recente foloseste metalul, exploatand proprietatile de reflexie ale materialului.

Turnul sclipitor atrage vizitatorii prin asezarea proeminenta, prin puritatea liniei, prin luminozitate. Sentimentul euforic cand, ajuns sus, ai vederea asupra colinelor Ierusalimului face loc amuzamentului, apoi reflectiei.
Ne oglindim in suprafata concava, siluetele noastre se alungesc enorm, iar prietena mea se simte din nou fetiscana cand se vede  zvelta si subtire. Devenim cu adevarat aerieni, caci ne profilam pe cer, plutim in vazduh. In partea superioara a clepsidrei ne vedem in schimb cu capul in jos, in fata cladirilor muzeului, de asemenea inversate.

Cu oglinzile s-au jucat artistii de la Van Eyck si Vermeer la Robert Rauschenberg si Gerhard Richter. Ideea geniala a lui Kapoor a fost de a fi plasat sculptura lui la Ierusalim, oras al aspiratiei spre idealitate prin excelenta. Cerul si pamantul, materialitatea si spiritualitatea isi inverseaza pozitiile, se suprapun, se imbina, se intretaie. Jocul este complex : omul se inalta in ceruri, dar ramane « jos », pe cand ce este pamantesc se afla « sus ».  Realitatea se dedubleaza, e « sus » si « jos », oamenii se vad simultan in diferite ipostaze si cu  identitati multiple. Rasfrangerea in suprafata lucioasa ne reda ceva din magia si complexitatea Ierusalimului.
Upside Down, Jerusalem
Upside Down, Jerusalem
Upside Down, Jerusalem