Cateva cuvinte introductive despre intalnirea din 1995
Iulie 2009
Intalnirea de “50 ani “ a avut loc in mai 1995 (deci dupa 51 de ani).la Zichron Yaakov in Israel.
Intentia initiala a organizatorilor fost sa ne intalnim la Timisoara, dar din motive financiare ne-am decis sa o tinem in Israel pentru ca doar sase colegi locuiau in Romania, din care unul singur la Timisoara, iar majoritatea in Israel. In aceste conditii era mult mai usor sa colectam banii necesari pentru deplasarea celor ramasi in Romania decat sa ne deplasam cu totii la Timisoara.
Drept compensatie pentru cei care au dorit sa revada Timisoara, ne-am hotarit sa pregatim un film video despre Timisoara si Liceul Izraelit. Acest film a fost intocmit de catre un grup de colegi cu concursul unor profesionisti si a fost proiectat in prima zi a intalnirii dela Zichron Yaakov fiind primit cu multa emotie de catre participanti. In acest film s-au introdus si convorbirile avute cu cei trei profesori care mai erau in viata: Francisc Frucht (poetul Anavi Adam), Rabinul Dr. Ernest Neumann si Dr. Maria Neumann. In a doua zi s-a organizat o "Sedinta a Cercului Cultural" in care "elevii" au fost solicitati sa participe cu cate o contributie privitoare pe tema "amintiri in legatura cu scoala si cu ce am trait dupa aceea".
La intalnire au participat 28 colegi, majoritatea cu sotiile si 14 invitati - fosti colegi din clasele apropiate ale liceului care si-au exprimat dorinta de a a participa.
Filmul care s-a facut despre intalnire a fost adaugat la filmul despre Timisoara alcatuind un film unic care s-a multiplicat si s-a difuzat participantilor. Cum filmul cuprinde pe toti participantii si toate evenimentele intalnirii, nu s-au mai difuzat si fotografii. La cererea unor timisoreni s-a facut recent o copie DVD a filmului.
Brosura conceputa in 1995, asa cum se anunta in epilog, contine biografiile si autobiografiile a fostilor elevi de la Zsidlic, texte care nu apar in versiunea web, dar care pot fi consultate la cerere.
Intentia initiala a organizatorilor fost sa ne intalnim la Timisoara, dar din motive financiare ne-am decis sa o tinem in Israel pentru ca doar sase colegi locuiau in Romania, din care unul singur la Timisoara, iar majoritatea in Israel. In aceste conditii era mult mai usor sa colectam banii necesari pentru deplasarea celor ramasi in Romania decat sa ne deplasam cu totii la Timisoara.
Drept compensatie pentru cei care au dorit sa revada Timisoara, ne-am hotarit sa pregatim un film video despre Timisoara si Liceul Izraelit. Acest film a fost intocmit de catre un grup de colegi cu concursul unor profesionisti si a fost proiectat in prima zi a intalnirii dela Zichron Yaakov fiind primit cu multa emotie de catre participanti. In acest film s-au introdus si convorbirile avute cu cei trei profesori care mai erau in viata: Francisc Frucht (poetul Anavi Adam), Rabinul Dr. Ernest Neumann si Dr. Maria Neumann. In a doua zi s-a organizat o "Sedinta a Cercului Cultural" in care "elevii" au fost solicitati sa participe cu cate o contributie privitoare pe tema "amintiri in legatura cu scoala si cu ce am trait dupa aceea".
La intalnire au participat 28 colegi, majoritatea cu sotiile si 14 invitati - fosti colegi din clasele apropiate ale liceului care si-au exprimat dorinta de a a participa.
Filmul care s-a facut despre intalnire a fost adaugat la filmul despre Timisoara alcatuind un film unic care s-a multiplicat si s-a difuzat participantilor. Cum filmul cuprinde pe toti participantii si toate evenimentele intalnirii, nu s-au mai difuzat si fotografii. La cererea unor timisoreni s-a facut recent o copie DVD a filmului.
Brosura conceputa in 1995, asa cum se anunta in epilog, contine biografiile si autobiografiile a fostilor elevi de la Zsidlic, texte care nu apar in versiunea web, dar care pot fi consultate la cerere.
Tomi Laszlo
50 de ani de la bacalaureatul absolventilor Liceului Izraelit din Timisoara seria 1936-1944
Comitetul de organizare:
Feig Shimon Feigenbaum Victor Klein Erwin
Kinsky Stefan
Laszlo Toma (redactorul brosurii)Lowy Carol
Weinreich Lazar
Weiss Gabriel
Wiener Gheorghe
Mai 1995
Feig Shimon Feigenbaum Victor Klein Erwin
Kinsky Stefan
Laszlo Toma (redactorul brosurii)Lowy Carol
Weinreich Lazar
Weiss Gabriel
Wiener Gheorghe
Mai 1995
Prolog
Ca urmare a conditiilor razboiului, a ocupatiei germane si a legislatiei antisemite de atunci din Romania, absolventii seriei 1936-1944 a Liceului Izraelit din Timisoara n-au fost admisi de comisia de bacalaureat la incheierea studiilor in vara anului 1944. Numai dupa eliberarea Romaniei de ocupatia germana, in Octombrie 1944, cind Ministerul Invatamintului a infiintat comisii speciale de bacalaureat pentru examinarea absolventilor liceelor izraelite, s-a infiintat o astfel de comisie si pentru elevii liceelor din Arad si din Timisoara. Lucrarile Comisiei au avut loc la sfirsitul lui Octombrie 1944 la Arad, recent eliberat de ocupatia maghiara si care a fost bombardat aproape zilnic de aviatia germana.*
La implinirea a 50 de ani de la acest eveniment ne-am hotarit sa adunam pe toti elevii acestei serii, care au urmat cursurile intre 1936-1944, unii din noi fiind colegi inca din clasele primare. Desigur, cei care au fost invitati la aceasta intilnire nu au fost cu totii colegi pe tot parcursul anilor. O parte au inceput liceul in alte scoli si au ajuns la Liceul Izraelit in 1940 ca urmare a legilor antisemite. Alta parte au fost nevoiti sa-si intrerupa studiile din cauza conditiilor de prigoana. Si o alta parte au reusit sa plece - in ultimele clipe - din Romania si sa ajunga in Palestina de atunci.
In amintirea acestori ani petrecuti impreuna in adapostul cald al Liceului Izraelit din Timisoara este dedicata aceasta brosura.
* In septembrie 1944 armata maghiara a ocupat Aradul timp de o saptamana. Dupa aceea aviatia germana a actionat in zona. Au bombardat si in Timisoara si au mitraliat zilnic strazile din Timisoara si Arad. Si trenul cu care noi am plecat la Arad pentru bacalaureat a fost atacat de cateva ori pe parcurs.
La implinirea a 50 de ani de la acest eveniment ne-am hotarit sa adunam pe toti elevii acestei serii, care au urmat cursurile intre 1936-1944, unii din noi fiind colegi inca din clasele primare. Desigur, cei care au fost invitati la aceasta intilnire nu au fost cu totii colegi pe tot parcursul anilor. O parte au inceput liceul in alte scoli si au ajuns la Liceul Izraelit in 1940 ca urmare a legilor antisemite. Alta parte au fost nevoiti sa-si intrerupa studiile din cauza conditiilor de prigoana. Si o alta parte au reusit sa plece - in ultimele clipe - din Romania si sa ajunga in Palestina de atunci.
In amintirea acestori ani petrecuti impreuna in adapostul cald al Liceului Izraelit din Timisoara este dedicata aceasta brosura.
* In septembrie 1944 armata maghiara a ocupat Aradul timp de o saptamana. Dupa aceea aviatia germana a actionat in zona. Au bombardat si in Timisoara si au mitraliat zilnic strazile din Timisoara si Arad. Si trenul cu care noi am plecat la Arad pentru bacalaureat a fost atacat de cateva ori pe parcurs.
Citeva cuvinte despre Liceul Izraelit din Timisoara
Timisoara este unul din cele mai vechi orase din Transilvania , primele insemnari despre aceasta cetate fiind de prin secolul XII. Comunitatea evreilor din Timisoara este si ea foarte veche: dupa unele date, familii de evrei izgoniti din Spania s-au stabilit in Timisoara prin 1515. In perioda urmatoare, in timpul ocupatiei de catre turci, s-a format in Timisoara o comunitate de evrei sefarzi care au venit prin Istambul. Existenta acestei comunitati a fost mentionata in documentele de predare a cetatii incheiate in 1716 de Comandantul trupelor turcesti cu Comandantul armatei austriece, printul Eugeniu de Savoia. In cimitirul vechi, de rit spaniol, se afla morminte din perioada ocupatiei turcesti, dintre care cea mai veche este cel al lui Azriel Assad, decedat in 1636 si care a fost rabin si chirurg. In 1736 rabinul Meir Amigo si alti patru evrei din Istambul au fost autorizati sa se stabileasca in oras. Amigo a organizat viata comunala a evreilor din Timisoara si a facut mult pentru dezvoltarea comunitatii evreiesti.
Odata cu dezvoltarea orasului si ca urmare a liberalizarii treptate a regimului politic din imperiul Austro-Ungar s-a dezvoltat si comunitatea evreilor din Timisoara ajungind la aproape 7000 de suflete in perioada primului razboi mondial (cca 10% din populatie). Dar aceasta comunitate mare n-a avut pina atunci nici macar o scoala primara a ei.
Necesitatea unor scoli evreiesti a devenit din ce in ce mai acuta, date fiind pe de o parte dificultatile de incadrare a elevilor evrei in scolile de stat, care erau focare de antisemitism, si pe de alta parte necesitatea de a transmite generatiilor urmatoare in mod organizat si oficial traditia evreiasca.
In 1917, din initiativa profesorului Marmorek si cu sprijinul societatii "Hatikva" a luat fiinta prima gradinita evreiasca iar in anul urmator prima Scoala Primara Izraelita (cea din Iozefin), sub conducerea directorului Leopold Fleischer. In continuare, presedintele comunitatii Dr. Adolf Vertes a cerut Ministerului Invatamintului aprobarea pentru infiintarea Liceului Izraelit de Baieti care si-a deschis festiv cursurile in 4 noiembrie1919 cu 658 de elevi sub conducerea profesorului Dr. Victor Deznai. In perioada urmatoare s-a deschide si a doua Scoala Primara Izraelita (din Fabric), condusa de catre directorul Zoltan Szekely si s-a infiintat Liceul Comercial Izraelit (clasele 5-8), condus de catre directorul Izidor Marton (Soma). Ceva mai tirziu s-a infiintat si Gimnaziul de Fete (clasele1-4) condus initial de Dr. Feodora Weiss. Pentru adapostirea Liceului Teoretic, Liceului Comercial si Gimnaziului de Fete s-a construit un complex modern de cladiri cuprinzind si un internat, situat in zona de vile a cartierului central (Cetate).
Programul de invatamint a fost bazat pe cel stabilit de catre Ministerul Invatamintului pentru scolile publice. Dar in afara de cursurile obligatorii, programele Liceului Izraelit au cuprins si Limba Ebraica si Religie (studiul iudaismului si al istoriei poporului evreu). In consecinta, de la inceputul existentei sale, Liceul Izraelit a constituit un centru de pastrare si cultivare a traditiei si culturii evreiesti.
In anii care au urmat, scolile evreiesti din Timisoara, in frunte cu Liceul Izraelit, si-au indeplinit cu cinste functiile pentru care au fost create. In special in perioada cea mai grea pentru evreimea din Europa, intre 1940 si 1945, aceste scoli au reprezentat un nepretuit adapost cultural si sufletesc pentru tineretul evreu din Timisoara si din zonele din care evreimea a fost evacuata la Timisoara.
Succesele in aceasta misiune s-au datorat in mare parte corpului profesoral si directorilor. De la inceput, Liceul a fost condus de catre Dr. Victor Deznai iar din 1925 de catre Dr. Iosef Marcus. Ei a fost ajutati pe tot parcursul activitatii de un grup de profesori bine pregatiti si devotati misiunii lor de educatori. Astfel clasa noastra a avut norocul de a avea ca profesori de matematica pe entuziastii H.Schwarz si M. Neumann care ulterior au devenit amindoi cadre universitare, ca profesor de limba franceza pe neintrecutul L. Kardos, iar ca profesori de limbi clasice pe directorul nostru intelept Dr. I.Marcus si pe eruditul F. Hauben. Ajutati de umorul lui inascut, profesorul I. Gross a reusit sa ne usureze invatatul fizicii si chimiei, iar profesorul Wagmann a reusit sa ne dea bazele necesare in istorie si geografie. Adalbert Kun a avut rolul dificil de a preda limba romana intr-o clasa in care majoritate elevilor au avut limba materna maghiara si pentru care literatura romana a fost o obligatie si nu o placere. La stiintele naturale am avut parte de doi profesori excelenti: M. Fuchs si M. Redei. Profesorul nostru de muzica, Dr. M. Eisikovits, personalitate cunoscuta in cultura muzicala din Romania, a reusit sa ne invete sa iubim si sa intelegem muzica , iar neuitatul L.. Kallman a reusit sa ne introduca in tainele desenului geometric si artistic. Stiintele gindirii, psihologia, logica si filosofia ne-au fost predate initial de regretatul B. Goldenblum care ne-a parasit inca din timpul scolii, iar in continuare de vesnic tinarul F. Frucht care a devenit ulterior cunoscut in calitate de poet sub numele de A.Anavi. La religie (iudaism) am avut ca profesor un proaspat absolvent al scolii de rabini, un tinar dragut si plin de energie, care mai tirziu a devenit rabinul-sef al orasului si presedintele comunitatii, pe Dr. Neumann Ernest.
Prof. M. Wider s-a luptat din greu cu noi in predarea limbii ebraice, care nu era o sarcina usoara dat fiind ca o parte din elevi au venit din alte scoli in care nu s-a invatat initial ebraica. Tinarul profesor Goldstein s-a straduit mult sa-l sprijine in aceasta munca - dar el ne-a parasit in conditii tragice odata cu imbarcarea lui pe vasul Mefkure (care a fost scufundat de Germani in 1944).
Am lasat la urma pe fostul nostru diriginte, Dr. Victor Deznai care a stiut sa ne predea cu succes limba si literatura germana intr-o epoca in care notiunea de “german” era sinonima cu dusmanul suprem. Cursurile lui de istoria artei si culturii le-am urmat in afara programului obisnuit contribuind mult la dezvoltarea noastra intelectuala.
In perioada anilor de razboi si-a dezvaluit Liceul Izraelit calitatile sale deosebite. In toamna anului 1940, dupa ce elevii evrei au fost exclusi din toate scolile, Liceul Izraelit a fost cel care i-a preluat pe toti in grija sa si le-a asigurat conditii de invatamint mult mai bune decit cele pe care le-au avut inainte. E de mentionat ca in acelasi timp si corpul profesoral s-a intarit considerabil pentru ca Liceul Izraelit a primit si o serie de profesori evrei care inainte au predat in scolile de stat sau particulare. Si e de la sine inteles ca un profesor evreu era angajat la o scoala de stat numai daca era mult mai bun decit alt profesor.
Dar in afara conditiilor de invatamint foarte bune, Liceul Izraelit a fost in timpul anilor de razboi si de furie antisemita, o oaza social-culturala pentru tineretul evreu. Intr-o perioada cind intrarea evreilor era interzisa la toate locurile publice, inclusiv teatrul si opera, Cercul Cultural al Liceului a devenit centrul de viata culturala si sociala nu numai pentru elevii "activi" dar si pentru o serie de absolventi care s-au obisnuit sa frecventeze sedintele saptaminale ale Cercului Cultural. Deseori au participat la aceste sedinte si tineri care au primit invoire de citeva zile din detasamentele de lucru si care au folosit putinul lor timp la dispozitie pentru a se intilni si a se culturaliza.
Si toate aceste activitati au fost duse in conditiile grele datorate evacuarii cladirilor Liceului care au fost transformate inca de la inceputul anului 1941 in spital militar german. Comunitatea, condusa de inteleptul si neobositul Dr. Ligeti, nu s-a lasat descurajata: a inchiriat o vila, a transformat o parte din birourile comunitatii in clase, ba chiar a renuntat la o parte din incaperile templului mare din Fabric in acelasi scop. Adevarat ca si elevii au reactionat la acelasi nivel, dovedind o maturitate corespunzatoare situatiei speciale. Astfel, o parte din elevi, care fiind nascuti in 1925, au fost trimisi in detasamente de munca inca din Aprilie 1943, n-au abandonat invatatura si, intrucit in primul an de detasament cei mai multi nu erau trimisi in afara orasului, au continuat sa urmeze cursurile in orele de dupa programul de lucru. Scoala la rindul ei le-a facilitat acest lucru prin faptul ca lectiile au fost programate dupa orele 14. Elevii au venit desigur mai tirziu la cursuri dar, cu ajutorul colegilor care fiind seria 1926 inca n-au fost mobilizati, s-au tinut la curent si si-au pregatit lectiile in timpul noptii.
Rezultatele muncii devotate a corpului profesoral si a colaborarii corespunzatoare a elevilor s-au vazut imediat dupa eliberare. Absolventii Liceului Izraelit au dat dovada de o pregatire deosebit de buna in toate domeniile in care au ajuns sa lucreze sau sa-si continue studiile. Acest fapt s-a manifestat imediat dupa bacalaureat cind, la examenul de admitere la Politehnica care s-a tinut la scurt timp dupa bacalaureatul nostru, din primii 20 admisi, 19 au fost din rindurile absolventilor Liceului Izraelit. Si daca vom citi biografiile care urmeaza, vom vedea ca si in celelalte domenii de activitate, colegii nostrii au dat dovada de pregatire buna si de mare capacitate de adaptare.
Odata cu dezvoltarea orasului si ca urmare a liberalizarii treptate a regimului politic din imperiul Austro-Ungar s-a dezvoltat si comunitatea evreilor din Timisoara ajungind la aproape 7000 de suflete in perioada primului razboi mondial (cca 10% din populatie). Dar aceasta comunitate mare n-a avut pina atunci nici macar o scoala primara a ei.
Necesitatea unor scoli evreiesti a devenit din ce in ce mai acuta, date fiind pe de o parte dificultatile de incadrare a elevilor evrei in scolile de stat, care erau focare de antisemitism, si pe de alta parte necesitatea de a transmite generatiilor urmatoare in mod organizat si oficial traditia evreiasca.
In 1917, din initiativa profesorului Marmorek si cu sprijinul societatii "Hatikva" a luat fiinta prima gradinita evreiasca iar in anul urmator prima Scoala Primara Izraelita (cea din Iozefin), sub conducerea directorului Leopold Fleischer. In continuare, presedintele comunitatii Dr. Adolf Vertes a cerut Ministerului Invatamintului aprobarea pentru infiintarea Liceului Izraelit de Baieti care si-a deschis festiv cursurile in 4 noiembrie1919 cu 658 de elevi sub conducerea profesorului Dr. Victor Deznai. In perioada urmatoare s-a deschide si a doua Scoala Primara Izraelita (din Fabric), condusa de catre directorul Zoltan Szekely si s-a infiintat Liceul Comercial Izraelit (clasele 5-8), condus de catre directorul Izidor Marton (Soma). Ceva mai tirziu s-a infiintat si Gimnaziul de Fete (clasele1-4) condus initial de Dr. Feodora Weiss. Pentru adapostirea Liceului Teoretic, Liceului Comercial si Gimnaziului de Fete s-a construit un complex modern de cladiri cuprinzind si un internat, situat in zona de vile a cartierului central (Cetate).
Programul de invatamint a fost bazat pe cel stabilit de catre Ministerul Invatamintului pentru scolile publice. Dar in afara de cursurile obligatorii, programele Liceului Izraelit au cuprins si Limba Ebraica si Religie (studiul iudaismului si al istoriei poporului evreu). In consecinta, de la inceputul existentei sale, Liceul Izraelit a constituit un centru de pastrare si cultivare a traditiei si culturii evreiesti.
In anii care au urmat, scolile evreiesti din Timisoara, in frunte cu Liceul Izraelit, si-au indeplinit cu cinste functiile pentru care au fost create. In special in perioada cea mai grea pentru evreimea din Europa, intre 1940 si 1945, aceste scoli au reprezentat un nepretuit adapost cultural si sufletesc pentru tineretul evreu din Timisoara si din zonele din care evreimea a fost evacuata la Timisoara.
Succesele in aceasta misiune s-au datorat in mare parte corpului profesoral si directorilor. De la inceput, Liceul a fost condus de catre Dr. Victor Deznai iar din 1925 de catre Dr. Iosef Marcus. Ei a fost ajutati pe tot parcursul activitatii de un grup de profesori bine pregatiti si devotati misiunii lor de educatori. Astfel clasa noastra a avut norocul de a avea ca profesori de matematica pe entuziastii H.Schwarz si M. Neumann care ulterior au devenit amindoi cadre universitare, ca profesor de limba franceza pe neintrecutul L. Kardos, iar ca profesori de limbi clasice pe directorul nostru intelept Dr. I.Marcus si pe eruditul F. Hauben. Ajutati de umorul lui inascut, profesorul I. Gross a reusit sa ne usureze invatatul fizicii si chimiei, iar profesorul Wagmann a reusit sa ne dea bazele necesare in istorie si geografie. Adalbert Kun a avut rolul dificil de a preda limba romana intr-o clasa in care majoritate elevilor au avut limba materna maghiara si pentru care literatura romana a fost o obligatie si nu o placere. La stiintele naturale am avut parte de doi profesori excelenti: M. Fuchs si M. Redei. Profesorul nostru de muzica, Dr. M. Eisikovits, personalitate cunoscuta in cultura muzicala din Romania, a reusit sa ne invete sa iubim si sa intelegem muzica , iar neuitatul L.. Kallman a reusit sa ne introduca in tainele desenului geometric si artistic. Stiintele gindirii, psihologia, logica si filosofia ne-au fost predate initial de regretatul B. Goldenblum care ne-a parasit inca din timpul scolii, iar in continuare de vesnic tinarul F. Frucht care a devenit ulterior cunoscut in calitate de poet sub numele de A.Anavi. La religie (iudaism) am avut ca profesor un proaspat absolvent al scolii de rabini, un tinar dragut si plin de energie, care mai tirziu a devenit rabinul-sef al orasului si presedintele comunitatii, pe Dr. Neumann Ernest.
Prof. M. Wider s-a luptat din greu cu noi in predarea limbii ebraice, care nu era o sarcina usoara dat fiind ca o parte din elevi au venit din alte scoli in care nu s-a invatat initial ebraica. Tinarul profesor Goldstein s-a straduit mult sa-l sprijine in aceasta munca - dar el ne-a parasit in conditii tragice odata cu imbarcarea lui pe vasul Mefkure (care a fost scufundat de Germani in 1944).
Am lasat la urma pe fostul nostru diriginte, Dr. Victor Deznai care a stiut sa ne predea cu succes limba si literatura germana intr-o epoca in care notiunea de “german” era sinonima cu dusmanul suprem. Cursurile lui de istoria artei si culturii le-am urmat in afara programului obisnuit contribuind mult la dezvoltarea noastra intelectuala.
In perioada anilor de razboi si-a dezvaluit Liceul Izraelit calitatile sale deosebite. In toamna anului 1940, dupa ce elevii evrei au fost exclusi din toate scolile, Liceul Izraelit a fost cel care i-a preluat pe toti in grija sa si le-a asigurat conditii de invatamint mult mai bune decit cele pe care le-au avut inainte. E de mentionat ca in acelasi timp si corpul profesoral s-a intarit considerabil pentru ca Liceul Izraelit a primit si o serie de profesori evrei care inainte au predat in scolile de stat sau particulare. Si e de la sine inteles ca un profesor evreu era angajat la o scoala de stat numai daca era mult mai bun decit alt profesor.
Dar in afara conditiilor de invatamint foarte bune, Liceul Izraelit a fost in timpul anilor de razboi si de furie antisemita, o oaza social-culturala pentru tineretul evreu. Intr-o perioada cind intrarea evreilor era interzisa la toate locurile publice, inclusiv teatrul si opera, Cercul Cultural al Liceului a devenit centrul de viata culturala si sociala nu numai pentru elevii "activi" dar si pentru o serie de absolventi care s-au obisnuit sa frecventeze sedintele saptaminale ale Cercului Cultural. Deseori au participat la aceste sedinte si tineri care au primit invoire de citeva zile din detasamentele de lucru si care au folosit putinul lor timp la dispozitie pentru a se intilni si a se culturaliza.
Si toate aceste activitati au fost duse in conditiile grele datorate evacuarii cladirilor Liceului care au fost transformate inca de la inceputul anului 1941 in spital militar german. Comunitatea, condusa de inteleptul si neobositul Dr. Ligeti, nu s-a lasat descurajata: a inchiriat o vila, a transformat o parte din birourile comunitatii in clase, ba chiar a renuntat la o parte din incaperile templului mare din Fabric in acelasi scop. Adevarat ca si elevii au reactionat la acelasi nivel, dovedind o maturitate corespunzatoare situatiei speciale. Astfel, o parte din elevi, care fiind nascuti in 1925, au fost trimisi in detasamente de munca inca din Aprilie 1943, n-au abandonat invatatura si, intrucit in primul an de detasament cei mai multi nu erau trimisi in afara orasului, au continuat sa urmeze cursurile in orele de dupa programul de lucru. Scoala la rindul ei le-a facilitat acest lucru prin faptul ca lectiile au fost programate dupa orele 14. Elevii au venit desigur mai tirziu la cursuri dar, cu ajutorul colegilor care fiind seria 1926 inca n-au fost mobilizati, s-au tinut la curent si si-au pregatit lectiile in timpul noptii.
Rezultatele muncii devotate a corpului profesoral si a colaborarii corespunzatoare a elevilor s-au vazut imediat dupa eliberare. Absolventii Liceului Izraelit au dat dovada de o pregatire deosebit de buna in toate domeniile in care au ajuns sa lucreze sau sa-si continue studiile. Acest fapt s-a manifestat imediat dupa bacalaureat cind, la examenul de admitere la Politehnica care s-a tinut la scurt timp dupa bacalaureatul nostru, din primii 20 admisi, 19 au fost din rindurile absolventilor Liceului Izraelit. Si daca vom citi biografiile care urmeaza, vom vedea ca si in celelalte domenii de activitate, colegii nostrii au dat dovada de pregatire buna si de mare capacitate de adaptare.
Epilog
Dupa terminarea scolii, care a fost urmata de eliberarea de sub ocupatia germana, colegii nostrii s-au rasfirat in toate directiile.
O parte si-au continuat studiile, alta parte a intrat in "cimpul muncii". De altfel, o parte din colegi a intrerupt studiile inca din 1940 datorita situatiei grele in care se aflau familiile lor. Drumurile parcurse individual de fiecare in parte au fost redate in autobiografiile care au fost anexate la materialul difuzat participantilor la intalnire*. Cea mai mare parte a colegilor se afla azi in Israel, o parte mai mica in Germania USA, Canada si Australia. Sase colegi se mai aflau (la data intocmirii ecestui material) in Romania.
Procesul de emigrare din Romania, care a inceput inca inainte de 1940 ca urmare a intensificarii antisemitismului, a fost intrerupt in timpul razboiului, reluat imediat dupa razboi, oprit apoi iar prin inchiderea ermetica a granitelor si reluat din nou, in functie de bunul plac al guvernului Roman.
Biografiile* sint in parte autobiografii; pentru cei decedati, am incercat sa reconstituim datele necesare in functie de posibilitati. Biografiile care lipsesc se datoresc faptului ca o parte din colegi nu au trimis biografii, iar pentru unii din decedati n-am gasit destule date.
* Biografiile nu au fost anexate in publicatia de pe web, dar pot fi consultate la cerere. Tomi Lŕszlo
O parte si-au continuat studiile, alta parte a intrat in "cimpul muncii". De altfel, o parte din colegi a intrerupt studiile inca din 1940 datorita situatiei grele in care se aflau familiile lor. Drumurile parcurse individual de fiecare in parte au fost redate in autobiografiile care au fost anexate la materialul difuzat participantilor la intalnire*. Cea mai mare parte a colegilor se afla azi in Israel, o parte mai mica in Germania USA, Canada si Australia. Sase colegi se mai aflau (la data intocmirii ecestui material) in Romania.
Procesul de emigrare din Romania, care a inceput inca inainte de 1940 ca urmare a intensificarii antisemitismului, a fost intrerupt in timpul razboiului, reluat imediat dupa razboi, oprit apoi iar prin inchiderea ermetica a granitelor si reluat din nou, in functie de bunul plac al guvernului Roman.
Biografiile* sint in parte autobiografii; pentru cei decedati, am incercat sa reconstituim datele necesare in functie de posibilitati. Biografiile care lipsesc se datoresc faptului ca o parte din colegi nu au trimis biografii, iar pentru unii din decedati n-am gasit destule date.
* Biografiile nu au fost anexate in publicatia de pe web, dar pot fi consultate la cerere. Tomi Lŕszlo
|
|
|
|||
|
|
|
Lista fostilor elevi ai Liceului Izraelit din Timisoara, seria 1936-1944
1. Alter Dan
2. Auslander Gheorghe
3. Basch Donci
4. Eppler Zoli
5. Erdelyi Ivan
6. Farago Feri (Frank)
7. Farkas (Peiri) Ihiel
8. Feigenbaum Victor
9. Feig Avram
10. Feig Simon
11. Felder Harry
12. Festinger Emil
13. Fischer Hugo
14. Friedland Alfred
15. Goldhagen (Ginegar) Herbert
16. Gyorgy Francisc
17. Harmat Laci
18. Hirsch (Banat) Gabriel Jean
19. Hoffmann Moshe
2. Auslander Gheorghe
3. Basch Donci
4. Eppler Zoli
5. Erdelyi Ivan
6. Farago Feri (Frank)
7. Farkas (Peiri) Ihiel
8. Feigenbaum Victor
9. Feig Avram
10. Feig Simon
11. Felder Harry
12. Festinger Emil
13. Fischer Hugo
14. Friedland Alfred
15. Goldhagen (Ginegar) Herbert
16. Gyorgy Francisc
17. Harmat Laci
18. Hirsch (Banat) Gabriel Jean
19. Hoffmann Moshe
20. Jakab Josif
21. Kallai Tiberiu
22. Kallai Victor
23. Katz Andrei
24. Kinsky Stefan
25. Klein Erwin
26. Klein Ioan
27. Laszlo Toma
28. Lobl Erwin
29. Lowenfeld Viliam
30. Lowenfeld (Sade) Beniamin
31. Lowy Carol
32. Mager George
33. Mark Iosef
34. Marosi Desideriu
35. Messinger Toma
36. Osterreicher (Gati) Ladislau
37. Popper (Popovici) Friderica
38. Pollak Iosif
21. Kallai Tiberiu
22. Kallai Victor
23. Katz Andrei
24. Kinsky Stefan
25. Klein Erwin
26. Klein Ioan
27. Laszlo Toma
28. Lobl Erwin
29. Lowenfeld Viliam
30. Lowenfeld (Sade) Beniamin
31. Lowy Carol
32. Mager George
33. Mark Iosef
34. Marosi Desideriu
35. Messinger Toma
36. Osterreicher (Gati) Ladislau
37. Popper (Popovici) Friderica
38. Pollak Iosif
39. Rado Emil Azriel
40. Reich Herman
41. Romascanu Stefan
42. Rubel Francisc
43. Salamonovits (Selby) Teodor
44. Salamon Shmuel
45. Spierer Andrei
46. Szekely Gheorghe
47. Tanczos Pavel
48. Tausk Eduard
49. Urmenyi Francisc
50. Wagmann Andrei
51. Weiss Gabriel
52. Weinberger Francisc
53. Weinreich Lazar
54. Wiener Gheorghe
55. Wiener Ladislau
56. Ziegenlaub Jacob
57. Ziegenlaub Viliam
40. Reich Herman
41. Romascanu Stefan
42. Rubel Francisc
43. Salamonovits (Selby) Teodor
44. Salamon Shmuel
45. Spierer Andrei
46. Szekely Gheorghe
47. Tanczos Pavel
48. Tausk Eduard
49. Urmenyi Francisc
50. Wagmann Andrei
51. Weiss Gabriel
52. Weinberger Francisc
53. Weinreich Lazar
54. Wiener Gheorghe
55. Wiener Ladislau
56. Ziegenlaub Jacob
57. Ziegenlaub Viliam
Lista profesorilor
Apter Siegfried
Dr. Deznai Victor
Dr. Eisikovits Max
Frucht Francisc
Gross Iuliu
Dr. Goldenblum Bruno
Dr. Deznai Victor
Dr. Eisikovits Max
Frucht Francisc
Gross Iuliu
Dr. Goldenblum Bruno
Goldstein Ernst
Hauben Frederic
Dr. Kardos Ladislau
Kalman Ladislau
Kun Adalbert
Dr. Marcus Iosif
Hauben Frederic
Dr. Kardos Ladislau
Kalman Ladislau
Kun Adalbert
Dr. Marcus Iosif
Dr. Neumann Ernest
Neumann Maria
Redei Gizella
Schwarz Hermann
.
Wagmann Albert
Wider Marcu
Neumann Maria
Redei Gizella
Schwarz Hermann
.
Wagmann Albert
Wider Marcu
