Sunt un fost ziarist si autor ocazional de volume de amintiri. Cu Géza Kornis am fost impreunä la Vapniarca, apoi la Râbnita, am supravietuit masacrul din martie 1944, träiri care au constituit si constituie in
continuare o puternicä amprentä si care s-au concretizat si in douä volume ale mele; "Masacrul" editat in 1956 si "Eclipsa" din 1997, volume traduse si editate si in maghiarä si germanä. Vechea mea cunostintä Anavi, cu care am fost in 1934 impreunä intro tabärä de tineri sionisti, apoi mi-a fost profesor la Liceul Israelit din Timisoara,rimit din partea mea originalul si traducerera maghiarä a "Eclipsei".
Noul meu volum "Tainica märetie a sperantei" porneste din Timisoara, din liceul sus amintit de unde am pornit, eu si prietenul meu Alfred Pollak spre "viitor". El a emigrat in 1939 spre Palestina si a cäzut in räzboiul de Independentä al Israelului. Ne-a läsat un "Jurnal" care constituie una dintre bazele volumului. Cred cä am realizat o sintezä a soartei evreiesti din deceniul 1938-1948 când in ciuda Holocaustului evreimea a fost învingätoare nu numai prin supravietuire, dar in special prin realizarea Israelului. Cred cä in valul actual de antisemitism are un pronuntat accent de actualitate. Matei Gal
continuare o puternicä amprentä si care s-au concretizat si in douä volume ale mele; "Masacrul" editat in 1956 si "Eclipsa" din 1997, volume traduse si editate si in maghiarä si germanä. Vechea mea cunostintä Anavi, cu care am fost in 1934 impreunä intro tabärä de tineri sionisti, apoi mi-a fost profesor la Liceul Israelit din Timisoara,rimit din partea mea originalul si traducerera maghiarä a "Eclipsei".
Noul meu volum "Tainica märetie a sperantei" porneste din Timisoara, din liceul sus amintit de unde am pornit, eu si prietenul meu Alfred Pollak spre "viitor". El a emigrat in 1939 spre Palestina si a cäzut in räzboiul de Independentä al Israelului. Ne-a läsat un "Jurnal" care constituie una dintre bazele volumului. Cred cä am realizat o sintezä a soartei evreiesti din deceniul 1938-1948 când in ciuda Holocaustului evreimea a fost învingätoare nu numai prin supravietuire, dar in special prin realizarea Israelului. Cred cä in valul actual de antisemitism are un pronuntat accent de actualitate. Matei Gal
Gina Sebastian Alcalay; despre volumul
“”Tainica märetie a sperantei” de Matei Gal -- Minimum /Aprilie 2008
“Matei Gal, fostul meu coleg de redactie de pe vremuri la Agerpres, este autorul unei prime cärti remarcabile, “Eclipsa” -îmbinare între jurnal sau mai degrabä autobiografie, si operä de documentarist, înglobând în aria sa tragediile celor douä mari flagele ale timpului nostru, Holocaustul împotriva evreilor si teroarea comunistä îndreptatä împotriva tuturor, înclusiv a propriilor aderenti.
Aproximativ aceeasi structurä este mentinutä si în romanul-anchetä cu titlul de mai sus, numai cä filele de jurnal si autobiografie apartin celui mai bun prieten din adolescentä al autorului,un tânär sionist mort ca un erou în räzboiul de independentä al Israelului; în timp ce epoca descrisä din unghiul de vedere al evreilor români este cea care, începutä în anii celui de al doilea räzboi mondial si trecutä prin nesfârsite bäi de sânge si suferintä indicibile ale Holocaustului, se încheie, dupä noi confruntäri în jocul cu moartea - de astä datä dintre evrei si arabi -prin crearea Statului Israel.
Fred, prietenul autorului, era un tânär inteligent si destul de cultivat pentru vârsta lui,dar soväelnic din fire si oscilant în privinta telurilor lui de viitor. El emigreazä mai întâi în Palestina, nu pare a gäsi aici ceea ce sperase,se înscrie în Legiunea Sträinä pentru a scäpa de arestarea cu care se “cäptusise” din cauza trecerii frauduloase a frontierei spre Franta, se cäleste în greutätile unei experiente militare care nu duce nicäieri, pânä când, odatä eliberat, se regäseste în tara strämosilor în momente cruciale pentru aceasta. Este spre sfârsitul räzboiului mondial, când fumul gros al crematoriilor ajungeau pânä la Palestina mandatarä,locuitä de cca. 600.000 evrei, când, pe de altä parte, provocärile si confruntärile violente dintere evrei si arabi, erau din ce în ce mai dese (cum am putut vedea si din excelentul roman autobiografic al lui Amos Oz “Dragoste si tenebre”), iar ideea statului Israel independent plutea în aer, în paralel cu negocierile Agentiei Evreiesti cu guvernul britanic si activitätile febrile ale unor organizatii evreiesti nou create. Despre toate acestea cartea ne vorbeste cu ochii mintii si sufletului lui Fred, dar, cum spuneam, nu numai. Desi se cam säturase de militärie si râvnea la o carierä fie stiintificä, fie literarä în tara visurilor lui de acasä, tânärul se lasä convins de un camarad sionist asupra necesitätii absolute de a participa cu puterile sale, înainte de orice altä actiune comunä prentru crearea statului, la înfrângerea definitivä al nazismului, în lipsa cäreia soarta evreimii din toatä lumea ar fi pecetluitä.
Fred se inscrie in Brigada evreiascä, creatä spre sfârsitul anului 1944, ia parte activä la lupte, resimte , in zigzagul evenimentelor care-i poartä pe membrii brigäzii - ca parte componentä a armatelor britanicä si americanä -- prin diferite zone ocupate din Italia si Germania, entuziasmul si sentimentul de triumf (amestecat la unii cu dorinta de räzbunare) pentru înfrângerea nazistilor care provocaserä poporului evreu atâtea suferinte; descoperä uluiala arogantä al nemtilor cä undeva în Italia fuseserä nevoiti sä se predea reprezentantilor celor mai dispretuite si maltratate victime ale lor; evreii, care cereau acum socotealä cu arma în mânä pentru nedreptätile suferite, pentru genocid. Fred considerä, ca si camarazii säi, cä “soarta Palestinei se va decide pe câmpul de bätälie” si tot acolo “ se vor legitima nädejdile legate de statul independent evreu”.
Brigada a fost caracterizatä de comandantul säu britanic, generalul Benjamin, drept “prima unitate de luptä evreiascä legalä de la înfrângerea Iudeii de cätre armatele romane”. Sfidând moartea, ea s-a bätut cu vitejie, cäpätând o notorietate internationalä. Afläm de asemenea din paginile cärtii informatii deosebit de ineresante despre celelalte misiuni importante pe care si le-a asumat cu devotiune brigada ; îmbunätätirea situatiei locale al supravietuitorilor Holocaustului întâlniti în cale, colaborarea cu organizatiile evreiesti din viitorul stat Israel; anume create pentru salvarea coreligionarilor (“Nakam” si “Briha”) si facilitarea emigrärilor în Palestina mandatarä; räspândirea în lume a stiirilor despre ororile din lagärele de concentrare vizitate (ca de pildä Mauthausen unde fuseserä detinuti 200.000 de evrei, dar si multe altele mai putin cunoscute) ; si, misiune nu mai putin importantä, culegerea de informatii despre cei mai cruzi criminali de räzboi nemti (în vederea prinderii lor), in conditii in care luau amploare actiunile lor subterane de deghizare, punerea la adäpost si refugíere cu complicitatea diferitelor institutii si organizatii locale, inclusiv biserica catolicä.
Partea finalä a cärtii descrie atmosfera încordatä din Eretz Israel, värsärile de sânge si atacurile la care au fost supusi evreii din partea arabilor, superiori ca numär, dar mai ales luptele organizatiilor evreiesti, în primul rând al Haganalei, în plan militar si diplomatic, pânä la declararea Statului, urmatä de räzboiul de independentä. In acest räzboi a cäzut Fred, prietenul lui Matei Gal, dând dovadä de un curaj exceptional.
Este meritul autorului cä,mergând pe urmele lui Fred, ale näzuintelor si faptelor sale, a reusit sä desfäsoare în fata cititorului, cu o impresionantä stiintä a folosirii amänuntelor inedite, istorice si umane (bazate, cred, pe o vastä muncä de documentare si cercetare a arhivelor integrând însemnärile tânärului combatant evreu) , o lucrare pe cât de captivantä, pe atât de instructivä despre partea cea mai însângeratä a luptei dintre bine si räu a secolului XX.”
“”Tainica märetie a sperantei” de Matei Gal -- Minimum /Aprilie 2008
“Matei Gal, fostul meu coleg de redactie de pe vremuri la Agerpres, este autorul unei prime cärti remarcabile, “Eclipsa” -îmbinare între jurnal sau mai degrabä autobiografie, si operä de documentarist, înglobând în aria sa tragediile celor douä mari flagele ale timpului nostru, Holocaustul împotriva evreilor si teroarea comunistä îndreptatä împotriva tuturor, înclusiv a propriilor aderenti.
Aproximativ aceeasi structurä este mentinutä si în romanul-anchetä cu titlul de mai sus, numai cä filele de jurnal si autobiografie apartin celui mai bun prieten din adolescentä al autorului,un tânär sionist mort ca un erou în räzboiul de independentä al Israelului; în timp ce epoca descrisä din unghiul de vedere al evreilor români este cea care, începutä în anii celui de al doilea räzboi mondial si trecutä prin nesfârsite bäi de sânge si suferintä indicibile ale Holocaustului, se încheie, dupä noi confruntäri în jocul cu moartea - de astä datä dintre evrei si arabi -prin crearea Statului Israel.
Fred, prietenul autorului, era un tânär inteligent si destul de cultivat pentru vârsta lui,dar soväelnic din fire si oscilant în privinta telurilor lui de viitor. El emigreazä mai întâi în Palestina, nu pare a gäsi aici ceea ce sperase,se înscrie în Legiunea Sträinä pentru a scäpa de arestarea cu care se “cäptusise” din cauza trecerii frauduloase a frontierei spre Franta, se cäleste în greutätile unei experiente militare care nu duce nicäieri, pânä când, odatä eliberat, se regäseste în tara strämosilor în momente cruciale pentru aceasta. Este spre sfârsitul räzboiului mondial, când fumul gros al crematoriilor ajungeau pânä la Palestina mandatarä,locuitä de cca. 600.000 evrei, când, pe de altä parte, provocärile si confruntärile violente dintere evrei si arabi, erau din ce în ce mai dese (cum am putut vedea si din excelentul roman autobiografic al lui Amos Oz “Dragoste si tenebre”), iar ideea statului Israel independent plutea în aer, în paralel cu negocierile Agentiei Evreiesti cu guvernul britanic si activitätile febrile ale unor organizatii evreiesti nou create. Despre toate acestea cartea ne vorbeste cu ochii mintii si sufletului lui Fred, dar, cum spuneam, nu numai. Desi se cam säturase de militärie si râvnea la o carierä fie stiintificä, fie literarä în tara visurilor lui de acasä, tânärul se lasä convins de un camarad sionist asupra necesitätii absolute de a participa cu puterile sale, înainte de orice altä actiune comunä prentru crearea statului, la înfrângerea definitivä al nazismului, în lipsa cäreia soarta evreimii din toatä lumea ar fi pecetluitä.
Fred se inscrie in Brigada evreiascä, creatä spre sfârsitul anului 1944, ia parte activä la lupte, resimte , in zigzagul evenimentelor care-i poartä pe membrii brigäzii - ca parte componentä a armatelor britanicä si americanä -- prin diferite zone ocupate din Italia si Germania, entuziasmul si sentimentul de triumf (amestecat la unii cu dorinta de räzbunare) pentru înfrângerea nazistilor care provocaserä poporului evreu atâtea suferinte; descoperä uluiala arogantä al nemtilor cä undeva în Italia fuseserä nevoiti sä se predea reprezentantilor celor mai dispretuite si maltratate victime ale lor; evreii, care cereau acum socotealä cu arma în mânä pentru nedreptätile suferite, pentru genocid. Fred considerä, ca si camarazii säi, cä “soarta Palestinei se va decide pe câmpul de bätälie” si tot acolo “ se vor legitima nädejdile legate de statul independent evreu”.
Brigada a fost caracterizatä de comandantul säu britanic, generalul Benjamin, drept “prima unitate de luptä evreiascä legalä de la înfrângerea Iudeii de cätre armatele romane”. Sfidând moartea, ea s-a bätut cu vitejie, cäpätând o notorietate internationalä. Afläm de asemenea din paginile cärtii informatii deosebit de ineresante despre celelalte misiuni importante pe care si le-a asumat cu devotiune brigada ; îmbunätätirea situatiei locale al supravietuitorilor Holocaustului întâlniti în cale, colaborarea cu organizatiile evreiesti din viitorul stat Israel; anume create pentru salvarea coreligionarilor (“Nakam” si “Briha”) si facilitarea emigrärilor în Palestina mandatarä; räspândirea în lume a stiirilor despre ororile din lagärele de concentrare vizitate (ca de pildä Mauthausen unde fuseserä detinuti 200.000 de evrei, dar si multe altele mai putin cunoscute) ; si, misiune nu mai putin importantä, culegerea de informatii despre cei mai cruzi criminali de räzboi nemti (în vederea prinderii lor), in conditii in care luau amploare actiunile lor subterane de deghizare, punerea la adäpost si refugíere cu complicitatea diferitelor institutii si organizatii locale, inclusiv biserica catolicä.
Partea finalä a cärtii descrie atmosfera încordatä din Eretz Israel, värsärile de sânge si atacurile la care au fost supusi evreii din partea arabilor, superiori ca numär, dar mai ales luptele organizatiilor evreiesti, în primul rând al Haganalei, în plan militar si diplomatic, pânä la declararea Statului, urmatä de räzboiul de independentä. In acest räzboi a cäzut Fred, prietenul lui Matei Gal, dând dovadä de un curaj exceptional.
Este meritul autorului cä,mergând pe urmele lui Fred, ale näzuintelor si faptelor sale, a reusit sä desfäsoare în fata cititorului, cu o impresionantä stiintä a folosirii amänuntelor inedite, istorice si umane (bazate, cred, pe o vastä muncä de documentare si cercetare a arhivelor integrând însemnärile tânärului combatant evreu) , o lucrare pe cât de captivantä, pe atât de instructivä despre partea cea mai însângeratä a luptei dintre bine si räu a secolului XX.”
MATEI GAL
Biografie si istorie de Carol Isac (Din „Jurnalul säptämânal“-Israel 10.04.2008)
Tainica märetie a sperantei“ de Matei Gal (Hasefer 2007) este un roman documentar în care aceste douä elemente îsi disputä întîietatea,izbutind sä fie la fel de pregnante.Preluînd datele personale si amänuntele periplului bogat în evenimente ale unui prieten,cäzut în räzboiul pentru independentä,autorul recompune o existentä aflatä sub semnul nelinistii si nesigurantei, în cäutarea unei solutii care sä corespundä convingeriii sale cä numai sionismul poate da un räspuns clar si definitiv eternei “probleme” evreiesti.
Este o perioadä crucialä a istoriei moderne a poporului evreu; se cocea,la foc märunt, posibilitatea întemeierii statului säu independent.Lagärele de exterminare abia fuseserä eliberate,amintirea tragediei era proaspätä.
Eroul romanului devine unul dintre combatantii Legiunii Sträine,care continuä lupta pentru o Franta Liberä dupä înfrângerea ei de cätre nazisti si semnarea umilitorului armistitiu de la Versailles. Momentul este ales de biograful tînärului personaj pentru o incursiune amänuntitä în trecutul acestuia ca räspuns la întrebarea; ce l-a determinat sä se înroleze în aceasta legendarä armatä ?
O “cronicä de familie” înspiratä din însemnärile intime descifreazä etapä cu etapä,misterul acestei decizii; era urmarea cäutärii unui punct de sprijin în aventura existentei,pe atunci mai tulbure si mai primejdioasä ca oricând.
Dupä înfrângerea nazistilor în Africa,tânärul revine în Palestina.Era momentul în care se fäceau pregätiri pentru înfiintarea Brigäzii evreiesti,care avea sä continue traditia Legiunii evreiesti participantä activä la eliberarea Palestinei de sub stäpînirea otomanä. Matei Gal, evocä aspecte mai putin cunoscute ale constituirii Brigäzii si ale participärii ei la räzboiul împotriva Germaniei pe fronturile din Europa.Conflictul se apropia de sfîrsit;trupele germane si ale aliatilor erau în derutä,Italia, România,Ungaria päräsiserä alianta cu Hitler.Totusi se duceau bätälii crîncene peste tot.Nazistii îsi vindeau foarte scump pielea si nu încetau sä spere în existenta unei arme-minune tinutä încä în secret,dar care va schimba fulgerätor cursul evenimentelor.Brigada evreiascä participä la cele mai grele lupte.
Înaintînd,combatantii ei au ajuns si la Mauthausen unde a functionat unul din primele lagäre naziste de exterminare.Contactul cu aceasta realitate concretä a Holocaustului a fost zguduitor.Au väzut camerele de gazare, i-au întîlnit si pe putinii supravietuitori; “oameni scheletici,palizi,umbre ale propriei lor fiinte...Priveau vräjiti stelele în sase colturi care înpodobeau aripíle masinilor,însemnul regelui David”. Cineva a prezentat prima armatä evreiascä din istoria modernä a Israelului,dar räspunsul a fost o mustrare; “Unde ati fost pînä acum ?”. Primii prizonieri germani capturati de Brigadä erau socati cä sunt escortati tocmai de evrei, pe care aveaua misiunea sä-i extermine.Când îsi reveneau,fiind nevoiti sä accepte realitatea, se lamentau jurîndu-se cä nu sînt din S.S. si cä n-au fäcut niciodatä räu evreilor. Dar furia împotriva lor a determinat pe comandantul Brigäzii sä emitä un ordin de zi prin care toti prizonierii sä fie tratati în mod egal conform conventiilor internationale.
Matei Gal nu a inventat decât “douä-trei procente din aceasta carte verificatä prin foile de jurnal,cronica de räzboi si diverse alte documente” se mentioneazä în prezentarea editorialä fäcutä volumului.Dar împreunä cu constiinciozitatea relatärii faptului autentic afläm, în paginele acesteia,un talent real de prozator,care prelucreazä cu abilitate,fiecare amänunt transferîndu-i în planul epopeii nationale evreiesti.Dupä räzboi,aceasta avea sä continue în bätälia,nu mai putin sîngeroasä ,pentru supravietuire.Un alt conflict care continuä si asitäzi.
Stilul sobru ,în principiu detasat dar cu acolade care cheamä în prim plan semnificatii profunde si atmosfera de asteptare a marilor înfäptuiri face ca lectura cärtii sä fie un prilej de evocare a istoriei si de sublimä întelegere a prezentului. Cei care în 1940 mai erau încä acsä, în România,chinuiti de teroarea antisemitä „complet izolati...priviti de cunoscutii neevrei cu groazä si mirare (încä mai träiti ?“, vor citi romanul cu sentimentul cä îsi parcurg propria biografie.Chiar dacä nu e identicä cu a personajului lui Matei Gal,dar cu certitudine cä au multe în comun cu ea.
Tainica märetie a sperantei“ de Matei Gal (Hasefer 2007) este un roman documentar în care aceste douä elemente îsi disputä întîietatea,izbutind sä fie la fel de pregnante.Preluînd datele personale si amänuntele periplului bogat în evenimente ale unui prieten,cäzut în räzboiul pentru independentä,autorul recompune o existentä aflatä sub semnul nelinistii si nesigurantei, în cäutarea unei solutii care sä corespundä convingeriii sale cä numai sionismul poate da un räspuns clar si definitiv eternei “probleme” evreiesti.
Este o perioadä crucialä a istoriei moderne a poporului evreu; se cocea,la foc märunt, posibilitatea întemeierii statului säu independent.Lagärele de exterminare abia fuseserä eliberate,amintirea tragediei era proaspätä.
Eroul romanului devine unul dintre combatantii Legiunii Sträine,care continuä lupta pentru o Franta Liberä dupä înfrângerea ei de cätre nazisti si semnarea umilitorului armistitiu de la Versailles. Momentul este ales de biograful tînärului personaj pentru o incursiune amänuntitä în trecutul acestuia ca räspuns la întrebarea; ce l-a determinat sä se înroleze în aceasta legendarä armatä ?
O “cronicä de familie” înspiratä din însemnärile intime descifreazä etapä cu etapä,misterul acestei decizii; era urmarea cäutärii unui punct de sprijin în aventura existentei,pe atunci mai tulbure si mai primejdioasä ca oricând.
Dupä înfrângerea nazistilor în Africa,tânärul revine în Palestina.Era momentul în care se fäceau pregätiri pentru înfiintarea Brigäzii evreiesti,care avea sä continue traditia Legiunii evreiesti participantä activä la eliberarea Palestinei de sub stäpînirea otomanä. Matei Gal, evocä aspecte mai putin cunoscute ale constituirii Brigäzii si ale participärii ei la räzboiul împotriva Germaniei pe fronturile din Europa.Conflictul se apropia de sfîrsit;trupele germane si ale aliatilor erau în derutä,Italia, România,Ungaria päräsiserä alianta cu Hitler.Totusi se duceau bätälii crîncene peste tot.Nazistii îsi vindeau foarte scump pielea si nu încetau sä spere în existenta unei arme-minune tinutä încä în secret,dar care va schimba fulgerätor cursul evenimentelor.Brigada evreiascä participä la cele mai grele lupte.
Înaintînd,combatantii ei au ajuns si la Mauthausen unde a functionat unul din primele lagäre naziste de exterminare.Contactul cu aceasta realitate concretä a Holocaustului a fost zguduitor.Au väzut camerele de gazare, i-au întîlnit si pe putinii supravietuitori; “oameni scheletici,palizi,umbre ale propriei lor fiinte...Priveau vräjiti stelele în sase colturi care înpodobeau aripíle masinilor,însemnul regelui David”. Cineva a prezentat prima armatä evreiascä din istoria modernä a Israelului,dar räspunsul a fost o mustrare; “Unde ati fost pînä acum ?”. Primii prizonieri germani capturati de Brigadä erau socati cä sunt escortati tocmai de evrei, pe care aveaua misiunea sä-i extermine.Când îsi reveneau,fiind nevoiti sä accepte realitatea, se lamentau jurîndu-se cä nu sînt din S.S. si cä n-au fäcut niciodatä räu evreilor. Dar furia împotriva lor a determinat pe comandantul Brigäzii sä emitä un ordin de zi prin care toti prizonierii sä fie tratati în mod egal conform conventiilor internationale.
Matei Gal nu a inventat decât “douä-trei procente din aceasta carte verificatä prin foile de jurnal,cronica de räzboi si diverse alte documente” se mentioneazä în prezentarea editorialä fäcutä volumului.Dar împreunä cu constiinciozitatea relatärii faptului autentic afläm, în paginele acesteia,un talent real de prozator,care prelucreazä cu abilitate,fiecare amänunt transferîndu-i în planul epopeii nationale evreiesti.Dupä räzboi,aceasta avea sä continue în bätälia,nu mai putin sîngeroasä ,pentru supravietuire.Un alt conflict care continuä si asitäzi.
Stilul sobru ,în principiu detasat dar cu acolade care cheamä în prim plan semnificatii profunde si atmosfera de asteptare a marilor înfäptuiri face ca lectura cärtii sä fie un prilej de evocare a istoriei si de sublimä întelegere a prezentului. Cei care în 1940 mai erau încä acsä, în România,chinuiti de teroarea antisemitä „complet izolati...priviti de cunoscutii neevrei cu groazä si mirare (încä mai träiti ?“, vor citi romanul cu sentimentul cä îsi parcurg propria biografie.Chiar dacä nu e identicä cu a personajului lui Matei Gal,dar cu certitudine cä au multe în comun cu ea.
Revista „ Cultura „- Nr. 26 din 3 Iulie 2008.
Publicatä de Fundatia Culturalä Românä. Redactor sef ; Augustin Buzura
Bucuresti. --- www.revistacultura.ro
Edgar REICHMANN
Viata si destinul lui Alfred Pollak.
Una dintre cele mai statornice si înrädäcinate prejudecäti antisemite îi atribuie evreului figura unui profitor temätor chiar si de umbra lui.Acest poncif,mostenit de generatii,se exprímä prin sintagma imbecilä „la cástig înainte,la räzboi înapoi“. De la celebrul colonel Brociner evidentiat la Grivita (räzboioul de neatârnare) si nemuritoarea nuvelä a lui Rebreanu, „Itic Strul, desertor“,nenumärati au fost scriiitorii si cärturarii care au infirmat aceasta legendä färä temei. Iatä cä si azitäzi scriitorul de limba maghiarä Matei Gal si eroul säu, Alfred Pollak (Fred penrtru amici),destructureazä cu talent si cu mânie acest cliseu (care,uneori,mai dureazä si în vremea noasträ) al evreului incapabil sä reziste adversitätilor. In cartea d-lui Gal,naratorul urmäreste itinerarul initiatic al lui Fred,bänätean näscut în 1919,odraslä a unei familii „mic burgheze“, pânä la disparitia acestuia pe un câmp de bätälie din Orientul Mijliociu. Märturie istoricä sau roman de formatie ?
La sfârsitul anului 1947, Natiunile Unite adoptä rezolutia 181,care prevede crearea unui stat evreiesc,aläturi de unul arab pe teritoriul Palestinei, supus pe vremea aceia,unui mandat britanic încä dela Primul Räuzboi Mondial.Odatä cu retragerea autoritätilor engleze impuse de ONU,autoritätile care împiedicau intrarea supravietuitorilor evrei din Europa,cinci state arabe, Egipt,Irak, Libia. Siria si Transiordania, se näpustesc asupra noului stat evreiesc.Doar 30.000 de soldati si 4000 de voluntari veniti din Europa si Statele Unite se împotrivesc agresorilor,care vor fi respinsi dupä opt luni,cu toatä superioritatea lor numericä. Astfel statul Israel îsi afirmä legitimitatea, dincole de cea conferitä de Natiunile Unite,chiar pe câmpurile de luptä ale primului räzboi dintre arabi si evrei (1948-1949). Acesta este fundamentul destinului si al existentei lui Alfred Pollak.
Ceea ce depäseste valoarea istoricä si documentarä a biografiei consacrate de Matei Gal celui mai bun prieten al säu,Fred Pollak,rämâne färä îndoialä, inteligenta consructiei unui text fluid,inspirat,tradus cu mäiestrie de Veronica Bârlädeanu si Alexandru Sârbu,dar si analiza psihologicä a unui personagiu complex în cäutarea unei identitäti,la început incerte,dar pânä la urmä,afirmate la modul tragic. Astfel afläm cu sufletul la gurä itinerariul acestui evreu român de limba maghiarä,plecat de la poalele Carpatilor pânä în Galilea,unde o brigadä israelianä abia formatä,se opune armatelor siriene pornite sä lichideze tânära asezare a supravietuitorilor din Europa ocupatä de nazisti.
Evreu ? Român ? Ungur ? acestea sunt întrebäríle ce îl tortureazä pe Fred,care îsi päräseste tara de bastinä în preajma celui de-Al Doilea Räzboi Mondial. Ele continuä sä-l främânte în Palestina sub mandat britanic, apoi în Legiunea Sträinä francezä care va deveni patria lui provizorie,apoi sub soarele de plumb al Saharei, unde descoperä sentimentul de solidaritate care îl leagä de camarazii säi,de“drojdia omenirii“,asa cum o numea Arthur Koestler la începutul anilor `40 pe refugiatii din Spania franchistä,rusi albi anticomunisti,austrieci,nemti,italieni izgoniti de feluirite dictaturi,în sfarsit,fel de fel de marginali europeni si americani care preferä sälbäticia continentului negru atrocitätilor care au loc in lumea zisä “civilizatä“. Alfred Pollak päräseste Legiunea Sträinä. Räzboiul se apropie de sfârsit, o brigadä evreiascä este formatä în sânul fortelor aliate cu misiunea de a participa la izgonirea armatei germane si italiene din Africa de Nord si mai apoi de a contribui la eliberarea Europei. Alfred Pollak se aläturä acestei brigäzi,participä la debarcarea în Sicilia,ajunge în nordul Italiei,unde descoperä färädelegile comise în lagärele de exterminare din Austria,Germania si Polonia datoritä supravietuitorilor masati în alte lagäre, de „ persoane deplasate“ de astä datä. Toti näzuesc la o nouä viatä în hotarele unei încä improbabile täri evreiesti.
Fred se angajeazä în lupta pentru eliberarea acestor oropsiti „persoane deplasate“ si trimiterea lor clandestinä în Palestina,încä semi-colonie englezä.Autoritätile britanice se împotrivesc cu ferocitate debarcärii refugiatilor europeni.Odatä cu proclamarea statului evreiesc ( a saizecea aniversare are loc în aceasta primävarä),räzboiul continuä cu statele arabe.În aceste circumstante,Alfred Pollak, devenit comandant,moare pe frontul sirian legitimându-si astfel calitatea de cetätean israelian.Articulat în jurul jurnalului redactat de Fred si ale comentariilor acestor însemnäri de cätre Matei Gal,itinirariul initiatic rämâne exemplar pentru întâlnirea între individ si destinul säu,întâlnire care participä la afirmarea identitätii regäsite dupä douä mii de ani.
Publicatä de Fundatia Culturalä Românä. Redactor sef ; Augustin Buzura
Bucuresti. --- www.revistacultura.ro
Edgar REICHMANN
Viata si destinul lui Alfred Pollak.
Una dintre cele mai statornice si înrädäcinate prejudecäti antisemite îi atribuie evreului figura unui profitor temätor chiar si de umbra lui.Acest poncif,mostenit de generatii,se exprímä prin sintagma imbecilä „la cástig înainte,la räzboi înapoi“. De la celebrul colonel Brociner evidentiat la Grivita (räzboioul de neatârnare) si nemuritoarea nuvelä a lui Rebreanu, „Itic Strul, desertor“,nenumärati au fost scriiitorii si cärturarii care au infirmat aceasta legendä färä temei. Iatä cä si azitäzi scriitorul de limba maghiarä Matei Gal si eroul säu, Alfred Pollak (Fred penrtru amici),destructureazä cu talent si cu mânie acest cliseu (care,uneori,mai dureazä si în vremea noasträ) al evreului incapabil sä reziste adversitätilor. In cartea d-lui Gal,naratorul urmäreste itinerarul initiatic al lui Fred,bänätean näscut în 1919,odraslä a unei familii „mic burgheze“, pânä la disparitia acestuia pe un câmp de bätälie din Orientul Mijliociu. Märturie istoricä sau roman de formatie ?
La sfârsitul anului 1947, Natiunile Unite adoptä rezolutia 181,care prevede crearea unui stat evreiesc,aläturi de unul arab pe teritoriul Palestinei, supus pe vremea aceia,unui mandat britanic încä dela Primul Räuzboi Mondial.Odatä cu retragerea autoritätilor engleze impuse de ONU,autoritätile care împiedicau intrarea supravietuitorilor evrei din Europa,cinci state arabe, Egipt,Irak, Libia. Siria si Transiordania, se näpustesc asupra noului stat evreiesc.Doar 30.000 de soldati si 4000 de voluntari veniti din Europa si Statele Unite se împotrivesc agresorilor,care vor fi respinsi dupä opt luni,cu toatä superioritatea lor numericä. Astfel statul Israel îsi afirmä legitimitatea, dincole de cea conferitä de Natiunile Unite,chiar pe câmpurile de luptä ale primului räzboi dintre arabi si evrei (1948-1949). Acesta este fundamentul destinului si al existentei lui Alfred Pollak.
Ceea ce depäseste valoarea istoricä si documentarä a biografiei consacrate de Matei Gal celui mai bun prieten al säu,Fred Pollak,rämâne färä îndoialä, inteligenta consructiei unui text fluid,inspirat,tradus cu mäiestrie de Veronica Bârlädeanu si Alexandru Sârbu,dar si analiza psihologicä a unui personagiu complex în cäutarea unei identitäti,la început incerte,dar pânä la urmä,afirmate la modul tragic. Astfel afläm cu sufletul la gurä itinerariul acestui evreu român de limba maghiarä,plecat de la poalele Carpatilor pânä în Galilea,unde o brigadä israelianä abia formatä,se opune armatelor siriene pornite sä lichideze tânära asezare a supravietuitorilor din Europa ocupatä de nazisti.
Evreu ? Român ? Ungur ? acestea sunt întrebäríle ce îl tortureazä pe Fred,care îsi päräseste tara de bastinä în preajma celui de-Al Doilea Räzboi Mondial. Ele continuä sä-l främânte în Palestina sub mandat britanic, apoi în Legiunea Sträinä francezä care va deveni patria lui provizorie,apoi sub soarele de plumb al Saharei, unde descoperä sentimentul de solidaritate care îl leagä de camarazii säi,de“drojdia omenirii“,asa cum o numea Arthur Koestler la începutul anilor `40 pe refugiatii din Spania franchistä,rusi albi anticomunisti,austrieci,nemti,italieni izgoniti de feluirite dictaturi,în sfarsit,fel de fel de marginali europeni si americani care preferä sälbäticia continentului negru atrocitätilor care au loc in lumea zisä “civilizatä“. Alfred Pollak päräseste Legiunea Sträinä. Räzboiul se apropie de sfârsit, o brigadä evreiascä este formatä în sânul fortelor aliate cu misiunea de a participa la izgonirea armatei germane si italiene din Africa de Nord si mai apoi de a contribui la eliberarea Europei. Alfred Pollak se aläturä acestei brigäzi,participä la debarcarea în Sicilia,ajunge în nordul Italiei,unde descoperä färädelegile comise în lagärele de exterminare din Austria,Germania si Polonia datoritä supravietuitorilor masati în alte lagäre, de „ persoane deplasate“ de astä datä. Toti näzuesc la o nouä viatä în hotarele unei încä improbabile täri evreiesti.
Fred se angajeazä în lupta pentru eliberarea acestor oropsiti „persoane deplasate“ si trimiterea lor clandestinä în Palestina,încä semi-colonie englezä.Autoritätile britanice se împotrivesc cu ferocitate debarcärii refugiatilor europeni.Odatä cu proclamarea statului evreiesc ( a saizecea aniversare are loc în aceasta primävarä),räzboiul continuä cu statele arabe.În aceste circumstante,Alfred Pollak, devenit comandant,moare pe frontul sirian legitimându-si astfel calitatea de cetätean israelian.Articulat în jurul jurnalului redactat de Fred si ale comentariilor acestor însemnäri de cätre Matei Gal,itinirariul initiatic rämâne exemplar pentru întâlnirea între individ si destinul säu,întâlnire care participä la afirmarea identitätii regäsite dupä douä mii de ani.
Revista :“ P L U M B „ ---- BACÄU.
Matei GAL ; „TAINICA MÄRETIE A SPERANTEI“
De CALISTRAT COSTIN
O carte tulburätoare,impresionantä,tälmäcitä din limba maghiarä de o eminentä traducätoare -Veronica Bârlädeanu (în colaborare cu Dumitru Sârbu), carte recomandatä de autor drept un „roman documentarr“, märturie,martor în marele proces al umanitätii pentru condamnarea (sau...iertarea) erorilor unui trecut monstruos (sau...omenesc?) când au sfârsit-o în lagärele mortii milioane de oameni pentru vina de a se fi näscut evrei si nu nemti !. Tema e veche si am sentimentul ca-si mentine trista actualitate si durerosul interes cât va mai fi viatä pe pämânt.Dar scrierea lui Matei Gal este mai mult decât atât ! TAINICA MÄRETIA A SPERANTEI este si biografia unui tânär (Pollak Alfred,1919-1948),personaj real,originar din Medias,România,care, înfruntând vicisitudinile istoriei, a pus umärul la întemeierea „proaspätului stat israelian“ dupä cea de a doua conflagratie mondialä,si care „a murit eroic în luptä“. Autorul „romanului documentar“ isi orânduieste (partial) trama epicä pe räsfoirea postumä a jurnalului celui care i-a fost prieten drag. Asistäm astfel la peregrinarea,pribegia eroului prin bazinul Mediteranei (Franta Algeria,Israel) - cale asprä a unei dure initieri- in anii turbatei desläntuiri a fiarei fasciste. Adolescentul si apoi tânärul Fred,în notatiile sale jurnaliere (din päcate nu prea multe si nici sistematice- lasä sä se inteleagä autorul), cautä sä pätrundä senzurile confuze ale celor ce se întâmplä cu lumea în care i-a fost dat sä exíste (si sä moarä infiorätor de tânär !). Matei Gal duce mai departe gândurile celui care a fost Alfred Pollak,si creeazä pagini memorabile de istorie träitä,läsând mesaje de o senzationalä actualitate !. Un text plin de întelesuri,de idealuri,o veritabilä carte de invätäturä pentru toti cei care au citit istoria din false tratate ! Lectura paginä de paginä, iar nu “pe särite”, pagini de un “omenesc” pretutindeni sfâsietor ! „Ce bine ar fi sä mä aflu printre oameni,sä stäm de vorbä si sä mi se arate cäldurä sufleteascä si drägäläsenie“, iatä ce-si dorea (cât de putin,Doamne! ) tânärul de douäzeci de ani rätäcit undeva departe de sfintele pämânturi ale strämosilor säi,înregimentat fiind în „legiunea sträinä“ spre a patrula prin nordul Africii, în timp ce fiarele „rasei superioare“ (si nu doar ele....) sfârtecau Europa, visând la „ solutia finalä“ ! Voi mai spune doar -spre a nu räpi cititorului bucuria lecturii- cä eroul cärtii,dupä ce a traversat oarecum de la distantä infernul european al mäcelului mondial,si-a asumat amarnicul purgatoriu al (re)întemeierii statului Israel cu Ierusalimul nostrui celest ! A luptat pânä la capät,cred cä fericit ar fi fost si el pärtas la înfäptuirea visului de milenii al neamului säu rätäcitor prin hazard pe pämântul oamenilor ( si ...neoamenilor !). Meritul (si talentul !) lui Matei Gal de a fi distilat un document uman in materie epicä este în afara de orice îndoialä.
Lectura este cu adevärat tulburätoare,trebuie sä o repetäm ! TAINICA MÄRETIE A SPERANTEI este si o carte plinä de poezie,un poem înältätor despre viatä si moarte,despre destinul unui popor orgolios,demn,iubitor de pace,împovärat de un noian de lucruri sfinte,cum se cade a fi toate popoarele,aici,acum oriunde în univers si în totdeauna.
Matei GAL ; „TAINICA MÄRETIE A SPERANTEI“
De CALISTRAT COSTIN
O carte tulburätoare,impresionantä,tälmäcitä din limba maghiarä de o eminentä traducätoare -Veronica Bârlädeanu (în colaborare cu Dumitru Sârbu), carte recomandatä de autor drept un „roman documentarr“, märturie,martor în marele proces al umanitätii pentru condamnarea (sau...iertarea) erorilor unui trecut monstruos (sau...omenesc?) când au sfârsit-o în lagärele mortii milioane de oameni pentru vina de a se fi näscut evrei si nu nemti !. Tema e veche si am sentimentul ca-si mentine trista actualitate si durerosul interes cât va mai fi viatä pe pämânt.Dar scrierea lui Matei Gal este mai mult decât atât ! TAINICA MÄRETIA A SPERANTEI este si biografia unui tânär (Pollak Alfred,1919-1948),personaj real,originar din Medias,România,care, înfruntând vicisitudinile istoriei, a pus umärul la întemeierea „proaspätului stat israelian“ dupä cea de a doua conflagratie mondialä,si care „a murit eroic în luptä“. Autorul „romanului documentar“ isi orânduieste (partial) trama epicä pe räsfoirea postumä a jurnalului celui care i-a fost prieten drag. Asistäm astfel la peregrinarea,pribegia eroului prin bazinul Mediteranei (Franta Algeria,Israel) - cale asprä a unei dure initieri- in anii turbatei desläntuiri a fiarei fasciste. Adolescentul si apoi tânärul Fred,în notatiile sale jurnaliere (din päcate nu prea multe si nici sistematice- lasä sä se inteleagä autorul), cautä sä pätrundä senzurile confuze ale celor ce se întâmplä cu lumea în care i-a fost dat sä exíste (si sä moarä infiorätor de tânär !). Matei Gal duce mai departe gândurile celui care a fost Alfred Pollak,si creeazä pagini memorabile de istorie träitä,läsând mesaje de o senzationalä actualitate !. Un text plin de întelesuri,de idealuri,o veritabilä carte de invätäturä pentru toti cei care au citit istoria din false tratate ! Lectura paginä de paginä, iar nu “pe särite”, pagini de un “omenesc” pretutindeni sfâsietor ! „Ce bine ar fi sä mä aflu printre oameni,sä stäm de vorbä si sä mi se arate cäldurä sufleteascä si drägäläsenie“, iatä ce-si dorea (cât de putin,Doamne! ) tânärul de douäzeci de ani rätäcit undeva departe de sfintele pämânturi ale strämosilor säi,înregimentat fiind în „legiunea sträinä“ spre a patrula prin nordul Africii, în timp ce fiarele „rasei superioare“ (si nu doar ele....) sfârtecau Europa, visând la „ solutia finalä“ ! Voi mai spune doar -spre a nu räpi cititorului bucuria lecturii- cä eroul cärtii,dupä ce a traversat oarecum de la distantä infernul european al mäcelului mondial,si-a asumat amarnicul purgatoriu al (re)întemeierii statului Israel cu Ierusalimul nostrui celest ! A luptat pânä la capät,cred cä fericit ar fi fost si el pärtas la înfäptuirea visului de milenii al neamului säu rätäcitor prin hazard pe pämântul oamenilor ( si ...neoamenilor !). Meritul (si talentul !) lui Matei Gal de a fi distilat un document uman in materie epicä este în afara de orice îndoialä.
Lectura este cu adevärat tulburätoare,trebuie sä o repetäm ! TAINICA MÄRETIE A SPERANTEI este si o carte plinä de poezie,un poem înältätor despre viatä si moarte,despre destinul unui popor orgolios,demn,iubitor de pace,împovärat de un noian de lucruri sfinte,cum se cade a fi toate popoarele,aici,acum oriunde în univers si în totdeauna.
Cartea poate fi comandata la Duna Konyvkiado, Tel. 0036-1-264-4555.
E-mail : kiado@dunakiado.hu . ÌBSN : 978.963.9684.645. Àra 1490 forint, tehát kb. 6 Euro, vagy 5 Dollár.
E-mail : kiado@dunakiado.hu . ÌBSN : 978.963.9684.645. Àra 1490 forint, tehát kb. 6 Euro, vagy 5 Dollár.
In revista literara "Látó" a aparut in iulie 2007 un fragment din originalul in limba maghiara, care ne introduce in aceasta carte tulburatoare. Textul este usor schimbat in versiunea Editurii Duna.
Aparitia cartii lui Matei Gal "A Remény rejtett szépségeirol" la televiziunea maghiara
Festivitatea prezentärii cärtii la Budapesta
Pe data de 31 octombrie 2008 intr-una din sälile „Palatului Artelor” din Budapesta a fost prezentat noul volum al scriitorului Matei Gall, originar din România, stabilit de peste 35 de ani in Germania. “TAINICA MARETIE A SPERANTEI” a apärut in limba maghiarä in cadrul editurii DUNA .
Festivitatea a fost organizatä atât de casa editorialä Duna cat si de Centrul de Presä Regös, cel care a pregätit din punct de vedere tehnic publicarea volumului .
Au fost invitati un numär de personalitäti din Ungaria care au participat la acest eveniment, ca de pildä Ministrul Justitiei, Prededintele Tribunalului Suprem Maghiar, Presedintele Organizatiilor Evreiesti din Ungaria, Vicepresedintele Parlamentului, Seful Adjunct al Oficiului de Turism, ziaristi, scriitori maghiari si sträini.
N-au putut participa: Marele Rabin - din motiv de sänätate -, Ambasadoarea Israelului -din motive de termen-, dar au trimis mesaje de succes.
Noul volum al autorului a fost prezenat de cätre Directorul Editurei Duna, apoi de profesorul Dr. Tarján, critic literar cat si de Dr. Váczy, redactor principal al centrului de presä Regös, care au relevat diferitele aspecte al acestei lucräri literare cu caracter documentar. Seful Centrului de presä, Stefan Regös s-a referit la trecutul autorului.
Matei Gall a räspuns la intrebärile privind stilul säu de muncä si s-a referit apoi la planurile sale de viitor. In continuare autorul a semnat si dedicat volumul säu unui mare numär de interesati de lucrarea sa.
La reuniune au luat parte si un numär de posturi de televiziune maghiare ca de pildä ”Duna 1” care in seara acelei zile a emis o amplä informatie despre acest eveniment. Pe data de 3 Noiembrie postul de TV Duna 1 a emis in cadrul unui program cultural o largä prezentare al volumului si un interviu luat autorului. Centrul de presä Regös a publicat in ziua urmätoare in cadrul cotidianului säu online “Mix online” o scurtä prezentare video.
In zilele urmätoare unele ziare si illustrate au publicat scurte articole despre aparitia acestui volum, care e si o sintezä a istoriei deosebit de dificile a evreimii din deceniul 1938-1948.
Pe data de 31 octombrie 2008 intr-una din sälile „Palatului Artelor” din Budapesta a fost prezentat noul volum al scriitorului Matei Gall, originar din România, stabilit de peste 35 de ani in Germania. “TAINICA MARETIE A SPERANTEI” a apärut in limba maghiarä in cadrul editurii DUNA .
Festivitatea a fost organizatä atât de casa editorialä Duna cat si de Centrul de Presä Regös, cel care a pregätit din punct de vedere tehnic publicarea volumului .
Au fost invitati un numär de personalitäti din Ungaria care au participat la acest eveniment, ca de pildä Ministrul Justitiei, Prededintele Tribunalului Suprem Maghiar, Presedintele Organizatiilor Evreiesti din Ungaria, Vicepresedintele Parlamentului, Seful Adjunct al Oficiului de Turism, ziaristi, scriitori maghiari si sträini.
N-au putut participa: Marele Rabin - din motiv de sänätate -, Ambasadoarea Israelului -din motive de termen-, dar au trimis mesaje de succes.
Noul volum al autorului a fost prezenat de cätre Directorul Editurei Duna, apoi de profesorul Dr. Tarján, critic literar cat si de Dr. Váczy, redactor principal al centrului de presä Regös, care au relevat diferitele aspecte al acestei lucräri literare cu caracter documentar. Seful Centrului de presä, Stefan Regös s-a referit la trecutul autorului.
Matei Gall a räspuns la intrebärile privind stilul säu de muncä si s-a referit apoi la planurile sale de viitor. In continuare autorul a semnat si dedicat volumul säu unui mare numär de interesati de lucrarea sa.
La reuniune au luat parte si un numär de posturi de televiziune maghiare ca de pildä ”Duna 1” care in seara acelei zile a emis o amplä informatie despre acest eveniment. Pe data de 3 Noiembrie postul de TV Duna 1 a emis in cadrul unui program cultural o largä prezentare al volumului si un interviu luat autorului. Centrul de presä Regös a publicat in ziua urmätoare in cadrul cotidianului säu online “Mix online” o scurtä prezentare video.
In zilele urmätoare unele ziare si illustrate au publicat scurte articole despre aparitia acestui volum, care e si o sintezä a istoriei deosebit de dificile a evreimii din deceniul 1938-1948.
Gáll Mátyas; “A Remény rejtett Szépségeiröl” kötet bemutatása Budapesten.
A bemutatást oktober 31-én rendezte a Duna Könyvkiado és a Regös Media Csopor- mely a könyv technikai elömunkálatokat végezte- az uj budapesti “Müvészetek Palotajának” egyik termében.
A szervezök számos személyiségeket hivtak meg ez alkalommal. Részt vettek igy a Magyar Igazságügyi Miniszter, a MagyarLegfelsöbb Biroság elnöke, a Magyar Parlament Alelnöke, a Magyarországi Zsido Hitköségek elnöke, az Allami Turistikai Hivatal vezetöje.
A budapesti Förabbi gyenge állapota miat és az Izaeli Követ terminus okokbol cask jókivánsáikal és helyetesitöikkel voltak jelen.
Gáll Mátyás uj kötetét elöbb a Duna Könyvkiado igazgatója majd Dr. Tarján egyetemi tanár és irodalmi kritikus ,majd Dr. Váczy András a Regös Csoport szerkesztöje ismertették és analizálták, kihangsulyozták ennek a dokumentácios-életregégy aktualitását. Utánuk a szerzö beszélt munkájárol és további terveiröl. Befejezésül Gáll M. a rendelkezésére bocsájtott könyveket szignálta és dedikálta az érdeklödö vendégeknek.
Az ünneplésen részt vett több TV vállalat igy a DUNA 1 mely még az esti hiradásban közölte a világgal a kötete megjelenését. Ugyancsak a DUNA 1 november 3-án egy kultur program keretében részletesebben informálta halgatoit a kötetröl és a szerzöröl. Pár napra rá a Regös Media Csoport általö kiadott “Mix-online naopilapban” egy video keretében ismertette böveben olvasoit Gáll Mátyás kötetéröl.
Ez eseményt követö napokban egyes napilapok és magazinok rövid ismertetökben ismerttették a kötet aktualitását mely dokumemtácios élet-regénye a zsido nép legtragikusabb 1938-1948 évtized szintézisét vázolja.
A bemutatást oktober 31-én rendezte a Duna Könyvkiado és a Regös Media Csopor- mely a könyv technikai elömunkálatokat végezte- az uj budapesti “Müvészetek Palotajának” egyik termében.
A szervezök számos személyiségeket hivtak meg ez alkalommal. Részt vettek igy a Magyar Igazságügyi Miniszter, a MagyarLegfelsöbb Biroság elnöke, a Magyar Parlament Alelnöke, a Magyarországi Zsido Hitköségek elnöke, az Allami Turistikai Hivatal vezetöje.
A budapesti Förabbi gyenge állapota miat és az Izaeli Követ terminus okokbol cask jókivánsáikal és helyetesitöikkel voltak jelen.
Gáll Mátyás uj kötetét elöbb a Duna Könyvkiado igazgatója majd Dr. Tarján egyetemi tanár és irodalmi kritikus ,majd Dr. Váczy András a Regös Csoport szerkesztöje ismertették és analizálták, kihangsulyozták ennek a dokumentácios-életregégy aktualitását. Utánuk a szerzö beszélt munkájárol és további terveiröl. Befejezésül Gáll M. a rendelkezésére bocsájtott könyveket szignálta és dedikálta az érdeklödö vendégeknek.
Az ünneplésen részt vett több TV vállalat igy a DUNA 1 mely még az esti hiradásban közölte a világgal a kötete megjelenését. Ugyancsak a DUNA 1 november 3-án egy kultur program keretében részletesebben informálta halgatoit a kötetröl és a szerzöröl. Pár napra rá a Regös Media Csoport általö kiadott “Mix-online naopilapban” egy video keretében ismertette böveben olvasoit Gáll Mátyás kötetéröl.
Ez eseményt követö napokban egyes napilapok és magazinok rövid ismertetökben ismerttették a kötet aktualitását mely dokumemtácios élet-regénye a zsido nép legtragikusabb 1938-1948 évtized szintézisét vázolja.
|
|
|
Vrabiile, noua aparitie de Matei Gal
Iatä pe scurt cele întâmplate: noi am plecat la Bucuresti la data de 12 mai ca invitati ai Editurii “Paideia” care a publicat noul meu volum de “ Povestiri” drept “Vräbiile”. Aceasta lansare a avut loc la 14 mai in aula Facultätii de Filozofie din Bucuresti, sedintä condusä de decanul facultätii si la care au vorbit despre acest nou volum dar si despre volumele mele publicate anterior un numär de intelectuali deosebiti ca prof. dr. Vasile Morar, profesor de eticä al acestei facultäti si colaborator al publicatiei stiintifice “Studia Hebraica”, apoi Stelian Tänase, scriitor, autor al unor filme documentare ca de pildä despre soarta vasului “Struma” si care e in curs de realizare a unui documentar despre deportärile in Transnistria in care voi avea si eu un anumit rol, apoi esteticianul Ion Ianosi, membru al Academei Române, Veronica Bârlädeanu, traducätoare si altii.
Pe data de 20 mai, Veronica Bârlädeanu , traducätoarea volumului meu anterior “Tainica märetie a Sperantei” din limba maghiarä in limba românä a organizat in cadrul Biblotecii Federatiei Comunitätilor Evreiesti o altä lansare-prezentare condusä de fosta Ambasadoare a României în Israel si la care au participat un mare numär de spectatori printre care si seful editurii Hasefer, scriitorul Iures , cercetatori ai istoriei evreiesti din România ca Lya Benjamin, conducätori ai Federatiei Comunitätilor, critici literari ca Eva Galambos dela publicatia “Realitatea Evreiascä” si multi altii. .
In timpul sederii noastre pânä la data de 23 mai am dat interviuri unor ziare importante ca de pildä “Jurnalul National”, interviu publicat pe data de 29 mai, iar in 21 mai statia de TV Speranta mi-a difuzat un interviu direct de o orä.
Matei Gal - Mesaj email din 5 iunie 2009
Iatä pe scurt cele întâmplate: noi am plecat la Bucuresti la data de 12 mai ca invitati ai Editurii “Paideia” care a publicat noul meu volum de “ Povestiri” drept “Vräbiile”. Aceasta lansare a avut loc la 14 mai in aula Facultätii de Filozofie din Bucuresti, sedintä condusä de decanul facultätii si la care au vorbit despre acest nou volum dar si despre volumele mele publicate anterior un numär de intelectuali deosebiti ca prof. dr. Vasile Morar, profesor de eticä al acestei facultäti si colaborator al publicatiei stiintifice “Studia Hebraica”, apoi Stelian Tänase, scriitor, autor al unor filme documentare ca de pildä despre soarta vasului “Struma” si care e in curs de realizare a unui documentar despre deportärile in Transnistria in care voi avea si eu un anumit rol, apoi esteticianul Ion Ianosi, membru al Academei Române, Veronica Bârlädeanu, traducätoare si altii.
Pe data de 20 mai, Veronica Bârlädeanu , traducätoarea volumului meu anterior “Tainica märetie a Sperantei” din limba maghiarä in limba românä a organizat in cadrul Biblotecii Federatiei Comunitätilor Evreiesti o altä lansare-prezentare condusä de fosta Ambasadoare a României în Israel si la care au participat un mare numär de spectatori printre care si seful editurii Hasefer, scriitorul Iures , cercetatori ai istoriei evreiesti din România ca Lya Benjamin, conducätori ai Federatiei Comunitätilor, critici literari ca Eva Galambos dela publicatia “Realitatea Evreiascä” si multi altii. .
In timpul sederii noastre pânä la data de 23 mai am dat interviuri unor ziare importante ca de pildä “Jurnalul National”, interviu publicat pe data de 29 mai, iar in 21 mai statia de TV Speranta mi-a difuzat un interviu direct de o orä.
Matei Gal - Mesaj email din 5 iunie 2009
|
